Al n’é nia dit che n dé cun sorëdl sides ince n bel dé. Incö ai passè n dé plëgn de ambries. Milesc de motors söi jus incër le Sela. Na vera che ne lasciâ nia plö do, ara me rumpî le ce. Chis amarà de velozité ti aroba ales muntes y ai arpizadus la tranquilité, l’armonia, le romantizism. Grana é la desolaziun: amesa tan de belëza, la tragedia te na domanda: mo ciodî nes lasciunse pa arobé nosta lerch, nosta pêsc naturala?
michil costa, Usc di Ladins nr. 34 / 30.08.08